Fairia – o lume îndepărtată

Fairia – o lume îndepărtată, Editura Polirom, Iaşi, 2004 – romanEditura Polirom, Iaşi, 2004; 2016 – roman

O expediţie pe o planetă îndepărtată, Fairia, se transformă într-o aventură cu centauri, vrăjitoare, pitici şi apă vie. Totul devine o aventură în nisipurile  Fairia_1mişcătoare ale unei realităţi incerte: Fairia seamănă cu Pămîntul, dar se dovedeşte a fi precum Pămîntul din mituri şi basme. Şi nici această iluzie nu ţine mult: băştinaşii, toţi personaje de poveste, se comportă total aiurea şi deloc arhetipal. Făt-Frumos e un ins încuiat şi destul de penibil, vrăjitoarea cea rea e de fapt buuună (în toate sensurile!), un cavaler care se repede la luptă vorbeşte „în oglindă”, ca o bandă de magnetofon pusă invers, eroii de basm se ciocnesc cu personaje din alte mitologii… E ca o poveste în vis, cu lucruri care îţi par familiare, dar imediat fentează logica, deşi pînă la urmă se arată că totul are o logică anume: logica poveştii, care e mai importantă decît orice.

Putem fi uşor contrariaţi citind această splendidă carte (una dintre cele mai frumoase ale colecţiei) ca în faţa unui salt uriaş pe care tînăra noastră literatură, obligată şi obişnuită să tot ardă etapele, îl face într-un permanent gest sincron… (Marius Chivu, România literară, 2004)

După ce a divorţat de America, invocînd motivul clasic în orice divorţ, „nepotrivire de caracter”, Radu Pavel Gheo s-a întors în ţară şi la prima lui dragoste, literatura. Romanul lui e un amestec de SF şi heroic fantasy, în care SF-ul are un rol minim. Cunoscător perfect al genului, autorul nu cade în capcanele pe care această specie literară le întinde la tot pasul. Contribuie la asta şi talentul, dar mai ales umorul autorului. (Ştefan Agopian, Academia Caţavencu, 2004)

Fairia… conţine momente autentic feerice, de o poezie melancolică… (Paul Cernat, Observator cultural, 2004)

Cartea lui Radu Pavel Gheo e o carte făcută pentru cei disponibili la reverie, pasionaţi de literatură şi dispuşi să o ia în serios. E o carte scrisă cu un umor reţinut şi de bună calitate, cu blîndă ironie, cu bucuria scrisului, liberă de constrîngerea de a demonstra ceva, chiar dacă mie îmi place să văd în ea o metaforă a lumii noastre… (Smaranda Vultur, 22, 2004)

Fairia se aseamănă cu un tîrg colorat, un bîlci în care găseşti de toate, inorogi, centauri, viteji neînfricaţi, şerpi uriaşi, pitici şi multe altele, ca şi cum mai multe universuri ar fi fost amestecate… (Iulia Argint, Adevărul literar şi artistic, 2005)

Carte care se citeşte cu ochii mari şi cu sufletul la gură, ca unul dintre primele basme ale copilăriei, cînd lumea nu apucase încă să se închidă şi nici mintea să se altereze. Fairia – o lume îndepărtată reconverteşte miturile cu farmec şi naturaleţe, constituindu-se într-o excelentă pledoarie pentru firescul imaginarului ca alternativă vie la teribilismul zgurii noastre cotidiene… (Graţiela Benga, Orizont, 2006)

Polirom a publicat două titluri fantasy de referinţă, mai mult, două capodopere ale literaturii române post-’90 (Radu Pavel Gheo, Fairia, 2004, şi Răzvan Rădulescu, Teodosie cel Mic, 2006)… (Mihai Iovănel, Gîndul, 2007)