Valentin şi Dragobete
Teza autohtonistă: „Valentine’s Day încurajează kitsch-ul, conformismul şi superficialitatea… Astfel de importuri culturale preluate fără discernămînt ocultează tradiţiile autentice româneşti şi duc pe termen lung la pierderea identităţii naţionale a românilor… Românii au propria lor sărbătoare a îndrăgostiţilor, Dragobetele, sărbătorit încă din cele mai vechi timpuri la sfîrşitul lunii februarie”.
Frumos, nu? Nu foarte original, fiindcă ideile astea le-am tot auzit, dar frumos… Tradiţii autentice româneşti. Identitatea naţională. Cele mai vechi timpuri. Tobe şi tromboane. Fiindcă lucrurile sînt un pic mai încurcate şi chiar un pic altfel decît se zice.
Antiteze:
1) În primul rînd Dragobetele, sărbătorit „din cele mai vechi timpuri”, e o sărbătoare păgînă. În schimb, Valentine’s Day – aşa, de import, cum e ea – e creştină pînă în vîrful inimioarelor. Numele ei complet e Saint Valentine’s Day, adică Ziua Sfîntului Valentin, şi celebrează doi Valentini, ambii martiri ai creştinismului. Iar creştinismul nu e naţional, ci transnaţional. Dacă eram un trib păgîn, cu zei, altare şi sacrificii, mai înţelegeam Dragobetele, dar aşa nu pot să văd decît caraghioslîcul unei campanii pornite din rîcă şi văduvite de orice logică. Jos creştinismul, creştini! Sus păgînismul!
2) În al doilea rînd, ideea că Valentine’s Day, spre deosebire de Dragobete, e o sărbătoare kitschoasă, conformistă şi superficială e ea însăşi conformistă şi superficială. E o sărbătoare, deci implică şi conformism, şi o oarecare superficialitate, şi o doză de kitsch. Depinde de practicant, nu de sărbătoare. Înţeleg că, prin comparaţie, Dragobetele ar trebui să fie o sărbătoare profundă. Cum adică? Aş vrea să-mi spună cineva care-s profunzimile mistice ale Dragobetelui. Sau măcar să-mi explice ce e Dragobetele… Orice ritual implică o doză masivă de conformism, fiindcă ritualul în sine conţine ideea de conformare la nişte reguli care îl definesc. Cum e Dragobetele nonconformist? Poate după modelul inventatei Festivus, cu care un faimos personaj din sitcomul american Seinfeld voia să înlocuiască Crăciunul. Penibil, zău aşa!
3) În al treilea rînd, de unde pînă unde a apărut ideea că Dragobetele ar fi o sărbătoare românească autentică? Dragobetele e o sărbătoare cu circuşaţie restrînsă, strict locală – de prin zona Olteniei, dacă nu mă înşel. Pe teritoriul României mai există – la concurenţă, dacă vreţi – şi alte sărbători asemănătoare. Doar că nu sînt plasate chiar prin februarie, ca să poată fi contrapuse zilei Sfîntului Valentin. Orice antropolog vă poate confirma că Dragobetele nu are cum să fie o sărbătoare românească, fiindcă nu există urme ale ei pe întreg teritoriul României şi mai ales pentru că, pe vremea cînd se mai sărbătorea, nu exista România. Şi nici poporul român. Poporul român (orice ar însemna aia) e asociat cu creştinismul, nu cu cultul lui Isis, Zalmoxis sau Dragobete.
Dragobete’s Day e o inventare prin resuscitare a unui ritual local, de care nişte oameni de media ingenioşi şi uşor naţionalişti s-au folosit pentru a promova o variantă băştinaşă la Valentine’s Day. Desigur, dacă sărbătoarea se va impune, va deveni şi ea comercială, kitsch, conformistă şi superficială, ca orice sărbătoare popularizată mediatic. Căci, e drept, Valentine’s Day e şi o afacere. Dar nu numai atît. Iar dacă Dragobetele ar prinde, va deveni şi el în scurt timp o afacere. Se vor vinde (se şi vînd deja) cărţi poştale cu Dragobete, se vor face emisiuni sponsorizate cu Dragobete, concursuri Dragobete, tricouri cu Dragobete şi inimi îngemănate şi aşa mai departe.
(P.S.: Am preluat aici nişte fragmente dintr-un eseu mai vechi, de prin 2006. Din cîte văd, e încă valabil, fie şi parţial…)
12 comentarii
Lasa un comentariu
Cautare
Bio
Radu Pavel Gheo (Gheorghiță). Scriitor. Român din România, bănățean din Banat și, în esență, ticvăneanț(-mic) și cetățean universal. [Continuare]
De acord cu tot ce ai scris. A-l scoate pe Dragobete in evidenta, ca o reactie la “occidentalul” Valentin, e o pornire de tip “lasa, ca avem si noi, nu ne trebuie de la straini”
Daca ma gandesc bine, inainte sa apara Valentine’s Day la noi, eu nici nu stiam de existenta lui Dragobete.
Si totusi… strica doua sarbatori? E mai multa veselie, zic eu.
@to-morrow: Sigur că nu strică două sărbători cu tema
Tendenţioasă şi stupidă e încercarea de a o elimina pe prima şi de a o scoate în evidenţă pe a doua, cea “naţională”, care e de fapt regională. Mai ales că dacă n-ar fi existat Valentine’s Day, nimeni n-ar fi căutat un echivalent local, deci n-ar fi existat nici Dragobetele.
Însăşi reinventarea cultă a Dragobetelui e o întreagă poveste, lungă şi antropologică.
Daca Dragobetele sunt un obicei regional in momentul asta (si un obicei de pe vremea dacilor), valentin’s day nici macar asta nu e. E o sarbatoare importata odata cu MTV-ul. Inseamna zero absolut pentru romani. La fel ca si Halloween-ul ,”ziua recunostintei” …unele importate deja, altele in curs de a fi importate.
” Jos creştinismul, creştini! Sus păgînismul! ” e o logica pur si simplu stupida.
Pai avem o groaza de obiceiuri si traditii care vin tocmai din vremea dacilor. Ce vrei ? Sa le consideram pagane si sa le stergem cu buretele ?
Parerea mea e ca poporul roman poarta amprenta traditiilor si obiceiurilor stramosilor daci. Vrei nu vrei, asta e realitatea. Asta suntem !
Am sentimentul ca Dragobetele a fost o sarbatoare nationala acum cateva sute de ani, pe vremea cand poporul roman era deja crestin, dar s-a pierdut usor-usor si a devenit un obicei regional. Foarte multe din obiceiurile si traditiile vechi (dacice sau crestine ) au devenit regionale. Asta nu le face mai putin romanesti.
@Adrian: “Am sentimentul…” nu e un argument ştiinţific. Eu am sentimentul că Dragobetele e o sărbătoare bulgaro-oltenească, importată de TVR. Iar povestea cu dacii si unitatea teritorială a românilor din cele mai vechi timpuri mă amuză mai tare decît cea cu creştinismul românesc de dinainte de Hristos. Dacic şi creştin!
No offense.
Asta însă nu mă face să resping Dragobetele. Sau Sfîntul Valentin. Sau orice sărbătoare luminoasă şi veselă.
Apropo de paganismul Dragobetelui. Iata ce gasim pe un site dedicat cultivarii noii sarbatori.
http://www.dragobete.blogspot.com/
“O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat intr-o buruiana, numita Navalnic, de Maica Precista, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.”
Ce-ar mai fi de zis in momentele astea in care violatorii romani terorizeaza Italia daca la noi acasa cultivam inca voiosi aceasta buruiana.
@Alexandru: Interesant, interesant… Dacă aş fi antropolog, m-aş apuca să studiez felul în care se construieşte / se inventează o figură mitologică în epoca modernă, cum se poate impune la nivel naţional un obicei local care, după cum se ştie, oricum era aproape dispărut.
foarte de acord. valentine e, pana una-alta, mai natural. multumim pentru argumentele stiintifice.
@punk: Ştiinţa păzeşte bostănăria…
Bine, serios vorbind, Dragobetele mi se pare într-adevăr o sărbătoare revanşardă. Pe de altă parte, cum spuneam, merită să urmăreşti felul cum se recreează un ceremonial erotic popular aproape dispărut – şi asta pe cale cultă!
Revin la 4 luni dupa ce am postat primul mesaj. Ma simt dator sa dau niste lamuriri.
Radule, stiai ca si cei din Republica Moldova sarbatoresc Dragobetele ???
Cred ca ai ceva “bug”-uri in logica ta, altfel nu o sa poti explica de ce au preluat o sarbatoare “bulgaro-oltenească” asa cum ai pretins in comentariul tau.
Sau poate cei din Republica Moldova urmaresc foarte mult TVR-ul nostru
Cat despre bulgari, noi avem un trecut comun cu bulgarii (iti recomand sa citesti ISTORIA ROMANILOR de Neagu Djuvara, perioada dupa retragerea aureliana, momentul cand traiau vlahi pe ambele parti ale Dunarii).
Avand in vedere trecutul istoric comun si faptul ca suntem vecini cu bulgarii, nu m-ar mira sa avem obiceiuri comune.
Cat despre unitatea teritoriala a romanilor , nu a pomenit nimeni de asa ceva si oricum ar fi o prostie. Despre unitatea teritoriala a romanilor se poate vorbi doar in istoria moderna . A existat in schimb o unitate de limba si traditii. Asta nu o contesta nimeni. Suntem o natiune veche, cu traditii. Si da, suntem urmasi ai dacilor. Daca ai indoieli in privinta asta, documenteaza-te !
E o realitate surprinzatoare insa ca ne-am pastrat limba si traditiile atatia ani fara sa traim impreuna in acelasi stat.
Daca mergi in Germania, o sa gasesti nemti din zone diferite care vorbesc dialecte diferite si nu se integ intre ei (am fost de curand acolo). Si asta o sa gasesti in toate statele Europene (Franta, Spania….). Asta ca sa vezi cat de unitare din punct de vedere al limbii si popoarelor sunt statele din Europa.
In ultimii 50 de ani comunistii au omorat fiinta noastra nationala. Ne-au spalat creierele. A venit vremea sa ne amintim cu adevarat cine suntem.
Chiar daca Dragobetele ar fi doar o sarbatoare regionala din Oltenia (lucru cu care eu nu sunt de acord), o prefer sarbatorilor importate din State precum Valentine Day. Macar Dragobetele are ceva romanesc. Pe cand Valentine Day nu are nimic romanesc.
Ca sa citez ce ai scris : “Dragobetele nu are cum să fie o sărbătoare românească, fiindcă nu există urme ale ei pe întreg teritoriul României şi mai ales pentru că, pe vremea cînd se mai sărbătorea, nu exista România” . Ultima parte mi se pare o prostie.
Pai suntem oare un popor care a aparut din senin in ultimii 200 de ani ? Ne-a teleportat cineva aici ? Nu conteaza cum ne numim. Nu conteaza ca timp de sute de ani am trait separat. Ca ne spunem romani, ca ne spunem valahi, nu conteaza. Ideea e ca suntem aici de mult timp. Avem istorie, traditii…..
Ideea asta am mai gasit-o pe niste forumuri unguresti. Baietii spuneam ca statul Romania a aparut in ultimele 2 secole. Cum putem pretinde ca suntem aici de 2000 de ani, daca am aparut de curand ca natie?
Cam asa si tu.
Cred ca gresesti fundamental.
Iti sugerez sa citesti niste carti de istorie adevarata, publicate dupa revolutie, ca sa te convingi ca “povestile” cu daci si romani pe teritoriul actualei romanii sunt adevarate.
Fa niste excursii in Italia, Spania si Portugalia, si o sa fii socat de cat de mult seamana limba romana cu limbile si dialectele vorbite acolo. O dovada in plus ca suntem o natiune cu vechi trecut istoric.
Si cum am spus mai sus e fantastic ca toate cele 30 de milioane de romani din Romania, Moldova si din lume vorbesc aceeasi limba.
Stimate domn,
De obicei îmi place să polemizez, fiindcă discuţiile în contradictoriu au avantajul că îi fac pe preopinenţi să caute cele mai bune argumente şi astfel, indiferent de rezultatul polemicii, la final cei implicaţi se îmbogăţesc cu idei sau informaţii.
Nu poţi însă polemiza cu cineva care te trimite, cu aroganţă, să mai citeşti. Nu se face.
Am doar două sugestii:
1) nu e bine să amestecăm obiceiurile tradiţionale cu istoria. Nu au mare legătură între ele. Obiceiurile pot fi locale sau transnaţionale, dar nu dovedesc nimic legat de naţiune. Sînt mai vechi decît ea şi ţin de alt mod de înţelegere a lumii. Aşa, o să ajungem să spunem şi că Meşterul Manole e un mit românesc.
2) Nu există cărţi de “istorie adevărată”. Istoria se rescrie mereu, iar bunul-simţ ne îndeamnă să disociem ştiinţa de propagandă.
PS: Istoricii ăia maghiari au dreptate – dar nu e neapărat în avantajul lor sau al altcuiva. Conceptul de naţiune şi conştiiinţa naţională nu au mai mult de 200-300 de ani. Asta scrie în cărţile pe care le-am citit eu.
Imi cer scuze daca am parut arogant si daca te-am jignit.
Nu am fost arogant ci mai degraba deranjat de usurinta cu care faci afirmatii (gresite) fara sa le sustii cu argumente solide.
Ai spus ca : “Dragobetele e o sărbătoare bulgaro-oltenească, importată de TVR”.
Sau ai mai spus ca :
“Dragobetele e o sărbătoare cu circulaţie restrînsă, strict locală – de prin zona Olteniei, dacă nu mă înşel”.
Te rog sa sustii cu argumente afirmatiile, si daca continui sa sustii ca Dragobetele e o sarbatoare “strict locala”, explica eventual si de ce Dragobetele e sarbatorita si in Republica Moldova.
Mie personal mi se pare ca te inseli rau de tot.
Cat despre ideea ca Dragobetele este o sarbatoare extrem de promovata la TVR, eventual cu “emisiuni sponsorizate”….Si ce daca e promovata pe TVR ? Si Craciunul , Pastele si alte 1001 sarbatori sunt promovate pe TVR.
TVR-ul si alte televiziuni sunt libere sa decida ce programe, emisiuni si reclame o sa transmita.
Faptul ca o sarbatoare e promovata pe un post TV nu inseamna absolut nimic.
La ideea ca Valentine Days ar fi o sarbatoare crestina, iar Dragobetele una pagana am si eu ceva de comentat.
“Sus paganismul, jos crestinismul” mi se pare o manipulare. Nimeni nu pune problema asa .
Stiai ca in practicile preotilor catolici exista unele care au radacini pe vremea imperiului roman cand se adorau zei si animale ?
Referitor la ungurii de care vorbeam in comentariul meu : nu erau istorici si sustineau asta cu un interes evident.
Daca iei in conceptul de natie in sensul strict, ai dreptate. Nu ii avantajeaza cu nimic. Si Romania , si Ungaria sunt state care au aparut recent pe harta in forma in care sunt acum. Si multe alte state…..La fiecare zece ani apar “natii noi”. Dar nu la asta se refereau ungurii si nici eu.
Eu ma refeream la conceptul asta intr-un sens mai larg – acela de popor, neam. Adica oameni care vorbesc aceeasi limba, au aceeasi origine si obiceiuri. Si din punctul asta de vedere suntem un popor cu istorie si traditii vechi (nu am aparut acum 200 de ani asa cum spun ungurii).
Israelul a aparut ca stat in ultima suta de ani. Asta inseamna ca israelienii (evreii) au aparut de curand ca popor ?
Sau daca nu aparea statul Israel, asta inseamna ca evreii nu existau ca natie/popor ?
Ma rog….ne indepartam foarte mult de subiectul principal si e o discutie prea lunga ca sa o purtam aici.
Revin la articolul pe care l-ai scris.
Mi se pare extrem de slab, nedocumentat si fara nici-o legatura cu realitatea.
Realitatea vorbeste singura. Dragobetele sunt cu adevarat o sarbatoare romaneasca, sarbatorita pretutindeni din vremuri stravechi. Iar Valentine Days e o sarbatoare importata, pe care o “sarbatoresc” doar cei care merg in cluburi sau in supermarket. Valentine Days nu inseamna nimic pentru noi, decat poate niste super-oferte in Supermarket sau o seara “magica” in discoteca.
Nu ai reusit sa demonstrezi nimic. Sau poate reusesti sa aduci argumente mai bune de acum incolo.
Asteptam argumente solide.
@Adrian: Îmi pare rău că răspund aşa de tîrziu: am fost lipsit de net vreo patru zile.
Lucrurile sînt simple: cînd scriu un text, în mod normal verific întotdeauna informaţiile concrete din el. Dacă nu am dat trimiteri bibliografice, e pentru că nu scriam un articol ştiinţific. Dar harta obiceiurilor locale de pe cuprinsul României e făcută de mult şi te asigur că aşa stau lucrurile cu Dragobetele.
(Zic “locale” fiindcă, repet, nu există obiceiuri şi tradiţii naţionale.)
De altfel, înainte de a scrie, am discutat şi concret, pe subiectul Dragobetelui, cu o profesoară universitară, specialistă în domeniu şi doctor în antropologie.
Mai mult, din punctul ăsta de vedere, nici Dragobetele şi nici Valentine’s Day nu mai sînt sărbători, ci simple ceremonialuri urbane. Ambele drăguţe, simpatice, dar atît. Ce m-a deranjat a fost spiritul revanşard cu care a fost promovat Dragobetele: al nostru, nu al lor. Asta-i tot.