Sirba si croata – un raspuns intirziat
Sirba si croata – un raspuns intirziat
Raspund cu intirziere la o intrebare pe care, nu stiu de ce, n-am observat-o in “Suplimentul
de cultura”, adica aici.
E intrebarea lui dstb:
Totusi, cat de mare este deosebirea dintre sarba si croata? Daca
exista, desigur.
>
Nu pot spune ca sint specialist in limbi slave, asa ca raspunsul e mai mult o opinie
avizata, adica de absolvent de cinci ani de Litere – si, pe deasupra, interesat de
spatiul ex-iugoslav.
Diferenta dintre un dialect al unei limbi si o limba inrudita cu alta e stabilita
de oameni, deci e relativ subiectiva. Aromana e, din punct de vedere lingvistic, un
dialect al romanei, ca si dacoromana (care ar fi de fapt romana vorbita in Romania).
Si totusi diferentele intre aromana si dacoromana sint mult mai mari decit cele dintre
sirba si croata (sau bosniaca). Subdialectul (graiul banatean) de acum o suta de ani
era si el mai diferit de subdialectul moldovenesc decit e sirba de croata. Dar in
realitate un moldovean si un banatean tot se intelegeau intre ei. Iar azi, odata cu
unificarea, diferentele au scazut. Un croat si un sirb se inteleg si ei fara probleme.
Dar azi diferentele intre limbile lor cresc – pe cale ideologico-politica, adica fiindca
vor sa creasca.
Problema cu declararea unei limbi ca independenta si diferita de alta cu care seamana
e, din pacate, nu doar una lingvistica, ci si politica. De exemplu, pozitia oficiala
in Republica Moldova e azi ca moldoveneasca e o limba separata. E o prostie, dar e
utila aparatului de conducere a Moldovei (si Rusiei, indirect).
Pot spune insa sigur ca multi lingvisti vorbesc de sirbo-croata ca limba unica, altii,
mai corecti politic, de sirba, croata si bosniaca, limbi independente – si au dreptate
cu totii. Limba nu e doar un construct lingvistic. De-a lungul istoriei lor comune
si separate, croatii si sirbii au avut lingvisti care au incercat sa accentueze diferentele.
Apoi, dupa ce s-au unit, in 1919, au incercat unificarea. In timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial in statul croat al lui Pavelic s-a incercat iar separarea cit mai rapida
a croatei de sirba. In Iugoslavia Mare s-a fortat iar unificarea. In actualele republici
a inceput iarasi procesul de diferentiere, iar zona in care asta se face cu maximum
de usurinta e cea a lexicului, nu a gramaticii.
Cum se face asta? Simplu. Ca sa iau exemplul Republicii Moldova. Lingvistul moldovean
iti va spune: “Porumb? Da, stim ce e ala, dar asta e cuvint romanesc. La noi se spune
papusoi”. Si, pe cale politica, se va impune cuvintul “papusoi”.
Asa se intimpla acum in Serbia, Croatia si Bosnia. De exemplu, la tren i se spunea
“voz”. Acum, de vreo citiva ani, “voz” e sirbesc si, dupa cum am fost corectati, in
croata se spune altfel. Adica ni se zicea: “Da, stim ce e ala voz, dar cuvintul
croat corect e vlak. Voz zic sirbii.”
Dar, repet, un sirb poate discuta linistit cu un croat si un bosniac si se vor intelege
toti trei foarte bine – daca vor.
Un articol mai specializat si mai bine structurat pe tema limbilor si dialectelor
si a granitei dintre ele se gaseste pe wikipedia
- aici.
Nici un comentariu
Te invit sa-mi spui opinia ta! Completeaza formularul de mai jos si scrie ce parere ai pe marginea articolului de mai sus.
Lasa un comentariu
Cautare
Bio
Radu Pavel Gheo (Gheorghiță). Scriitor. Român din România, bănățean din Banat și, în esență, ticvăneanț(-mic) și cetățean universal. [Continuare]