Arhive
De 3 X item
Să nu se creadă cumva că limba română e chinuită doar de oamenii needucaţi. O fac cu asupra de măsură şi personaje cu ranguri înalte din spaţiul universitar şi preuniversitar, responsabile cu educarea tinerelor generaţii. Dacă veţi citi vreodată nişte indicaţii medotologice sau pedagogice emanate de înaltele forumuri educaţionale de la noi, veţi descoperi o limbă de lemn dur şi zgrunţuros, care încearcă să umple cu excesul de neologisme găunoşenia existentă încă din anii comunismului în sistemul de învăţămînt.
Lenea minţii, preţiozitatea şi graba de a adopta fără a adapta vorbe din alte părţi a adus în România o inovaţie unică (după ştiinţa mea): substantivul cu trei pluraluri şi două genuri. E vorba de item, din englezescul item, care nu apare în DEX-ul din 1998, dar răsare în DOOM-2 cu următoarele forme la plural: iteme (neutru, nu?), itemi (masculin) şi itemuri (iar neutru). Ce înseamnă nici nu mai contează.
Îmi pare rău că nu pot scorni acum un al patrulea plural românesc la item. Ca să batem cu el toate recordurile, toţi recorzii şi mai ales toate recoardele.
Arhive
Locaţia
Gata, nu mai are sens să cîrtim împotriva limbii vii! Ea se impune, vrînd-nevrînd, chiar dacă o face prin incultură.
Spun asta pornind de la un substantiv des folosit azi: locaţie. Mă întreb dacă mai ştie cineva, în afară de specialişti, sensul dat de dicţionarele limbii române, cel de “închiriere” sau “chirie plătită pentru anumite lucruri luate temporar în folosinţă”. Mă întreb retoric, desigur. Substantivul locaţie, cu sensul de “loc”, “amplasament” etc., popularizat de agenţii imobiliari şi apoi de reporteri TV, jurnalişti şi politicieni, a început să apară sistematic şi în revistele de cultură.
Aşadar de acum înainte locaţie înseamnă, evident, loc. Fiindcă limba e vie. Şi vom spune “ne trebuie decît doi oameni”, cum aud sistematic la televizor, marele educator al populaţiei. Fiindcă limba care este este vie.
Următoarea victimă va fi verbul “a asuma”, care începe să fie folosit, inclusiv de intelectuali rafinaţi, la diateza activă, cu sensul de ” a presupune”: “Asum că vom reuşi să implementăm programul de reconversie prefigurativă a performativităţii expectative conform standardelor comunitare”. Parol!
Arhive
Clişee, stereotipuri, cronici tipizate
Mai demult, în Românii e deştepţi, am încercat să imaginez nişte formulare tipizate (răutăcios) pentru cronicile şi studiile literare. Am reuşit să elaborez unul pentru cronica de poezie (Cum se comite o cronică literară) şi unul pentru studiile literare mai mult sau mai puţin ample, căruia i-am spus simplu, într-un moment în care mi-a lipsit inspiraţia titlurilor, Un îndreptar de redactare a studiilor literare.
M-ar fi ispitit să scriu şi un formular standardizat pentru cronicile de proză, dar mi s-a părut că o asemenea încercare îmi depăşeşte puterile. La poezie, ca şi la beţie, se spun multe. La proză e mai greu, poţi fi prins mai uşor cu fofîrlica (sau red-handed – pentru anglofoni).
Azi am văzut – cu surprindere şi încîntare – că încercările mele nu sînt doar o potecă înfundată prin hăţişurile artei cuvîntului. Mai încearcă şi alţii să simplifice şi să standardizeze chinuitorul proces creativ al evaluărilor critice. Deocamdată rezultatele nu sînt tocmai entuziasmante, dar promiţătoare le-am putea zice, nu? Mai ales că răsar de unde nu te aştepti.
Iată, azi, cînd Alina căuta ceva legat de Croaţia (mai exact de vila Cezar din Kastela, lîngă Split), iată ce text îi apare:
Villa-cezar-kastela-croatia este o carte din categoria: Diverse.Descrierea cartii villa-cezar-kastela-croatia : Din Villa Cezar – Kastela, Croatia putem intelege lucruri folositoare, pentru care autorul a studiat indelung si in profunzime, subiectul cartii Villa Cezar – Kastela, Croatia iar informatia ne este structurata intr-o maniera inteligibila demna de o recitire si pastrare in biblioteca proprie.
Prin acest material ne sunt prezentate lucruri uimitoare, iar cititorii pot forma idei aprofundate despre subiect, parerile fiind impartite intotdeauna, autorul rezervand spatiu pentru dezbaterea ulterioara a materialului pus la dispozitie.
Referintele si bibliografia Villa Cezar – Kastela, Croatia le puteti gasi la sfarsitul materialului, iar concluziile acestei carti sunt drepturile exclusive ale autorului care le-a creat.
Cam agramat, cam simplist, cam vag – dar pentru orice lucru există un început. Sau începuturi. Nici focul n-au reuşit oamenii să-l aprindă de prima dată, dar de cînd a început să duduie… oho! Şi credeţi că n-o să se poată crea o cronică literară tipizată? Cum să nu! La proză, la epopee, la vile, pile şi movile, la maşini-unelte… la orice.
Arhive
Puiul fericit
Inventivitatea producătorilor de branduri nu cunoaşte limite. Am văzut asta recent, cînd am cumpărat dintr-un supermarket următorul produs – bio, după cum se vede:
Pe rafturile magazinului erau caserole întregi cu pui fericiţi şi congelaţi. Mai exact, cu aripi, pulpe şi piepturi de pui fericiţi. N-am putut să nu mă gîndesc cum puiul fericit alerga prin curte (pardon, ca prin curte!), cum se hrănea fericit şi apoi cum i s-a tăiat gîtul şi a fost tranşat în bucăţi fericite. Iar noi l-am mîncat (fericiţi, cred).
Puiul fericit e puţin mai scump decît puiul nefericit din caserolele de alături, fiindcă fericirea costă. Dar merită. E ceva mai mult decît o simplă carne ecologică sau bio. E shiny happy chicken!
Arhive
TVR-ul nu ştie Carte
Cu o încăpăţînare demnă de sistemul de educaţie al României, la Telejurnalul din seara aceasta TVR 1 a ţinut să ne informeze că “examenul de Bacalaureat se va desfăşura normal” şi că ministrul Educaţiei ne asigură că “la Bacalaureat” totul o să meargă bine.
OK. Deci de-acum înainte scriem cu majuscule orice substantiv comun care ni se pare important. Scriem, de exemplu, că “sîntem de Părere că Redactorii TVR nu au nevoie de examen de Bacalaureat sau de Capacitate ca să scrie cu Litere Mari”. Sau, parafrazînd un vechi Proverb Românesc, că “TVR-ul nu ştie Carte”. Şi nici nu-i trebuie.
Cautare
Bio
Radu Pavel Gheo (Gheorghiță). Scriitor. Român din România, bănățean din Banat și, în esență, ticvăneanț(-mic) și cetățean universal. [Continuare]