Am terminat!

10 comentarii

1. gavagai a scris la 18.1.2010, 10:31
   
   

   bravooooo. foarte frumos arata. si, inca mai frumos, semnul exclamarii din titlu, ce reuseste sa evoce toata beatitudinea, usurarea, nostalgia, frenezia si confuzia ce te cuprind deodata cand termini un manuscris si ramai suspendat intre doua texte.
   (cred c-o sa fac si io o poza cu teancul meu, trudesc sa-l tehnoredactez)

2. victor L a scris la 18.1.2010, 18:39
   
   

   Ce terminat? uite, pare plin de stersaturi; vi l-a corectat dom`ţător?
   

3. v a scris la 19.1.2010, 15:41
   
   

   ha! aşa!

   (după care o vom zice p-aia cu „ş-înc-o dată, măi flăcăi“)

4. gheo a scris la 21.1.2010, 1:07
   
   

   @Gavagai, @Victor L, @V: Am terminat, dar n-am terminat. Cînd apuc un pic de timp liber, povestesc. Oricum, e un roman – în sensul în care înţeleg eu romanul. Şi (da, Victor!) trebuie revăzut zdravăn.
   Mulţumesc pentru încurajări. Să vedem ce-o fi mai departe.

5. mihai a scris la 21.1.2010, 23:52
   
   

   uh, can’t wait reading that (college-like paper heaps : ) …
   ‘ve just finished ‘adio patria mea …’ and i find it so ‘food-for-thought’ provokin’, ’specially if u wanna live ‘the american dream …

6. Radu Pavel Gheo a scris la 23.1.2010, 23:35
   
   

   @Mihai: Ei, e şi în roman o bucată de “American dream”, dar nici cu ăla românesc nu mi-a fost ruşine…

7. Florin Pîtea a scris la 27.1.2010, 23:50
   
   

   Felicitări şi la mai mare şi la mai multe!

8. gheo a scris la 29.1.2010, 2:27
   
   

   @Florin Pîtea: Mulţumesc. Deocamdată sînt satisfăcut cu atît .
   Serios vorbind, mi-e greu pe moment chiar şi să mă mai gîndesc la altceva. Dar sînt sigur că ştii cum e.

9. Bogdan a scris la 16.2.2010, 0:09
   
   

   Bravo! Si despre ce ai scris?

10. gheo a scris la 16.2.2010, 23:16
    
    

    @Bogdan: Mă temeam eu de întrebarea asta! E greu de povestit – mi-au trebuit un milion şi ceva de semne ca să rotunjesc totul. În principiu, e vorba de o gaşcă de patru puştani (trei băieţi şi o fată), patru prieteni din copilărie, şi ce se alege de ei cînd cresc, cum îi împrăştie viaţa prin lume, prin Moldova, prin California…
    Asta aşa, simplist. Lucrurile-s mai încîlcite: pînă la Dumnezeu şi înapoi. Şi nu glumesc întru totul.