Arhive
Masa de scris ideala
Masa de scris ideala
Pentru mine, indiferent unde am stat (si zau ca am schimbat destule locuinte!), masa
de scris ideala a aratat intotdeauna cam asa: undeva intr-o bucatarie, cu aragazul
(sau cuptorul) aproape, cu cafeaua, tigarile, bricheta si calimara aproape, cu foile
mari, A4, si stiloul dinainte.
Asa-i ca-i placut?
Arhive
Virgulatzi, virgulatzi?
Virgulatzi, virgulatzi?
Postarea asta vine in siajul celor doua texte despre virgule din “Suplimentul de cultura”: 1 si 2.
Insist si ma incapatinez…
Acum, de exemplu, ma siciie tare de tot felul in care se pun virgule dupa cite un
complement circumstantial (de loc sau de timp) la inceputul propozitiei. Sint virgule
in mod normal optionale, dar care in mintea multora au devenit obligatorii. Iar in
multe cazuri au rezultate hilare.
Se scrie de obicei:
“In ziua de azi, nu mai poti avea incredere in nimeni”.
Sau:
“Pe munte, s-a facut frig”.
Caraghiosul atinge supremul cind complementele alea implica o comparatie:
“In Orient, oamenii sint altfel decit in Occident”.
Si:
“In secolul trecut, lumea traia mai greu decit azi”.
Si gata. Decit asta am vrut sa spun – vorba romanului 
Arhive
Un blog frumos, interesant si amar
Un blog frumos, interesant si amar
…pe care l-as recomanda oricui.
http://art-historia.blogspot.com/
Despre mostenirea culturala din Romania, despre ce a mai ramas din ea, despre cum
ne batem joc de ea.
Despre arta, istorie si frumusete.
Despre arhitectura, Bucuresti, Ardeal s.a.
Despre lucruri pe care nu le-am stiut, desi ar fi trebuit sa le stim.
Arhive
Sirba si croata – un raspuns intirziat
Sirba si croata – un raspuns intirziat
Raspund cu intirziere la o intrebare pe care, nu stiu de ce, n-am observat-o in “Suplimentul
de cultura”, adica aici.
E intrebarea lui dstb:
Totusi, cat de mare este deosebirea dintre sarba si croata? Daca
exista, desigur.
>
Nu pot spune ca sint specialist in limbi slave, asa ca raspunsul e mai mult o opinie
avizata, adica de absolvent de cinci ani de Litere – si, pe deasupra, interesat de
spatiul ex-iugoslav.
Diferenta dintre un dialect al unei limbi si o limba inrudita cu alta e stabilita
de oameni, deci e relativ subiectiva. Aromana e, din punct de vedere lingvistic, un
dialect al romanei, ca si dacoromana (care ar fi de fapt romana vorbita in Romania).
Si totusi diferentele intre aromana si dacoromana sint mult mai mari decit cele dintre
sirba si croata (sau bosniaca). Subdialectul (graiul banatean) de acum o suta de ani
era si el mai diferit de subdialectul moldovenesc decit e sirba de croata. Dar in
realitate un moldovean si un banatean tot se intelegeau intre ei. Iar azi, odata cu
unificarea, diferentele au scazut. Un croat si un sirb se inteleg si ei fara probleme.
Dar azi diferentele intre limbile lor cresc – pe cale ideologico-politica, adica fiindca
vor sa creasca.
Problema cu declararea unei limbi ca independenta si diferita de alta cu care seamana
e, din pacate, nu doar una lingvistica, ci si politica. De exemplu, pozitia oficiala
in Republica Moldova e azi ca moldoveneasca e o limba separata. E o prostie, dar e
utila aparatului de conducere a Moldovei (si Rusiei, indirect).
Pot spune insa sigur ca multi lingvisti vorbesc de sirbo-croata ca limba unica, altii,
mai corecti politic, de sirba, croata si bosniaca, limbi independente – si au dreptate
cu totii. Limba nu e doar un construct lingvistic. De-a lungul istoriei lor comune
si separate, croatii si sirbii au avut lingvisti care au incercat sa accentueze diferentele.
Apoi, dupa ce s-au unit, in 1919, au incercat unificarea. In timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial in statul croat al lui Pavelic s-a incercat iar separarea cit mai rapida
a croatei de sirba. In Iugoslavia Mare s-a fortat iar unificarea. In actualele republici
a inceput iarasi procesul de diferentiere, iar zona in care asta se face cu maximum
de usurinta e cea a lexicului, nu a gramaticii.
Cum se face asta? Simplu. Ca sa iau exemplul Republicii Moldova. Lingvistul moldovean
iti va spune: “Porumb? Da, stim ce e ala, dar asta e cuvint romanesc. La noi se spune
papusoi”. Si, pe cale politica, se va impune cuvintul “papusoi”.
Asa se intimpla acum in Serbia, Croatia si Bosnia. De exemplu, la tren i se spunea
“voz”. Acum, de vreo citiva ani, “voz” e sirbesc si, dupa cum am fost corectati, in
croata se spune altfel. Adica ni se zicea: “Da, stim ce e ala voz, dar cuvintul
croat corect e vlak. Voz zic sirbii.”
Dar, repet, un sirb poate discuta linistit cu un croat si un bosniac si se vor intelege
toti trei foarte bine – daca vor.
Un articol mai specializat si mai bine structurat pe tema limbilor si dialectelor
si a granitei dintre ele se gaseste pe wikipedia
- aici.
Arhive
Un titlu pentru Brumaru
Un titlu pentru Brumaru
Am auzit la stiri un titlu care sint sigur ca i-ar placea lui Emil Brumaru. Mie mi-a
placut mult:
“Gina Pistol merge mai departe”.
Cautare
Bio
Radu Pavel Gheo (Gheorghiță). Scriitor. Român din România, bănățean din Banat și, în esență, ticvăneanț(-mic) și cetățean universal. [Continuare]